| |
|
|
| |
| |
|
Betania LIVE! |
| |
|
|
| |
| |
|
Evenimente speciale |
| |
|
|
| |
 |
|
|
| |
| Resurse >> Predici >> Detalii |
| |
|
|
|
| Serviciu divin - joi PM - Joi, 12 Iulie 2007 |
|
1 Dupã aceea am auzit în cer ca un glas puternic de gloatã multã, care zicea: „Aliluia! A Domnului, Dumnezeului nostru, este mântuirea, slava, cinstea şi puterea!
2 Pentru cã judecãţile Lui Sunt adevãrate şi drepte. El a judecat pe curva cea mare, care strica pãmântul cu curvia ei, şi a rãzbunat sângele robilor Sãi, din mâna ei.”
3 Şi au zis a doua oarã: „Aliluia!.. Fumul ei se ridicã în sus în vecii vecilor!”
4 Şi cei douãzeci şi patru de bãtrâni şi cele patru fãpturi vii s-au aruncat la pãmânt şi s-au închinat lui Dumnezeu, care şedea pe scaunul de domnie. Şi au zis: „Amin! Aliluia!”
5 Şi din scaunul de domnie a ieşit un glas, care zicea: „Lãudaţi pe Dumnezeul nostru, toţi robii Lui, voi care vã temeţi de El, mici şi mari!”
6 Şi am auzit, ca un glas de gloatã multã, ca vuietul unor ape multe, ca bubuitul unor tunete puternice, care zicea: „Aliluia! Domnul, Dumnezeul nostru Cel Atotputernic, a început sã împãrãţeascã.
7 Sã ne bucurãm, sã ne veselim, şi sã-I dãm slavã! Cãci a venit nunta Mielului; soţia Lui s-a pregãtit,
8 şi i s-a dat sã se îmbrace cu in subţire, strãlucitor, şi curat.” -(Inul subţire Sunt faptele neprihãnite ale sfinţilor.)
9 Apoi mi-a zis: „Scrie: Ferice de cei chemaţi la ospãţul nunţii Mielului!” Apoi mi-a zis: „Acestea Sunt adevãratele cuvinte ale lui Dumnezeu!”
10 Şi m-am aruncat la picioarele lui ca sã mã închin lui Dar el mi-a zis: „Fereşte-te sã faci una ca aceasta! Eu Sunt un împreunã slujitor cu tine şi cu fraţii tãi, care pãstreazã mãrturia lui Isus. Lui Dumnezeu închinã-te! (Cãci mãrturia lui Isus este duhul proorociei.”)
11 Apoi am vãzut cerul deschis, şi iatã cã s-a arãtat un cal alb! Cel ce sta pe el, se cheamã „Cel credincios” şi „Cel adevãrat” şi El judecã şi Se luptã cu dreptate.
12 Ochii Lui erau ca para focului; capul îl avea încununat cu multe cununi împãrãteşti, şi purta un nume scris pe care nimeni nu-l ştie, decât numai El singur.
13 Era îmbrãcat cu o hainã muiatã în sânge. Numele Lui este: „Cuvântul lui Dumnezeu.”
14 Oştile din cer Îl urmau cãlare pe cai albi, îmbrãcate cu in subţire, alb şi curat.
15 Din gura Lui ieşea o sabie ascuţitã, ca sã loveascã Neamurile cu ea pe care le va cârmui cu un toiag din fier. Şi va cãlca cu picioarele teascul vinului mâniei aprinse a atotputernicului Dumnezeu.
16 Pe hainã şi pe coapsã avea scris numele acesta: „Împãratul împãraţilor şi Domnul domnilor.”
17 Apoi am vãzut un înger, care stãtea în picioare în soare. El a strigat cu glas tare şi a zis tuturor pãsãrilor, care sburau prin mijlocul cerului: „Veniţi, adunaţi-vã la ospãţul cel mare al lui Dumnezeu,
18 ca sã mâncaţi carnea împãraţilor, carnea cãpitanilor, carnea celor viteji, carnea cailor şi a cãlãreţilor, şi carnea a tot felul de oameni, slobozi şi robi, mici şi mari!”
19 Şi am vãzut fiara şi pe împãraţii pãmântului şi oştile lor, adunate ca sã facã rãsboi cu Cel ce şedea cãlare pe cal şi cu oastea Lui.
20 Şi fiara a fost prinsã. Şi împreunã cu ea, a fost prins proorocul mincinos, care fãcuse înaintea ei semnele, cu care amãgise pe cei ce primiserã semnul fiarei, şi se închinaserã icoanei ei. Amândoi aceştia au fost aruncaţi de vii în iazul de foc, care arde cu pucioasã.
21 Iar ceilalţi au fost ucişi cu sabia, care ieşea din gura Celui ce şedea cãlare pe cal. Şi toate pãsãrile s-au sãturat din carnea lor.
|
|
| |
|